Secrete ale cultivării castraveților în gradina bio

Cultivarea castraveților este ceva comun la toate grădinile de legume, poate pentru că nu există salată de vară mai bună decât salata cu roșiile, castraveții și ardeii din gradina, care pot fi o sursă de probiotice.

Vom menționa aici doar despre castraveți, din motiv ca o corecta cultivare a lor ne poate pune unele probleme, la fel ca orice legumă dintr-o grădină ecologică. De aceea am adunat câteva secrete despre cultivarea castraveților, știind că mulți grădinari vor să afle despre ele.

Secretul creșterii castraveților într-o grădină organică, bio, fără chimicale

1. De câtă apă au nevoie castraveții?

Odată cu venirea căldurii, castraveții trebuie udați cat cuprinde, având nevoie de până la 3 litri de apă pe zi, mai ales în zilele caniculare, udarea trebuie făcută pe pământ, lângă rădăcina castraveților, nu deasupra.

2. Când udăm castraveții ?

În perioada de creștere a plantei, până la înflorire, cel mai bine este să udați dimineața, iar odată ce începe să dea roade, udați-o seara.

3. Cum fertilizam castraveții (natural, fără stropiri cu substanțe chimice)?

La începutul plantării castraveților, castraveții au nevoie de mai mult fosfor pentru a forma un sistem radicular bogat și pentru a-și „gândi” bine fructele, iar când încep să apară primele roade, planta are nevoie de azot și potasiu. În grădina ecologică, bio, extragem fosfor din făină de oase, gunoi de pasăre și extracte de pește. Azotul se extrage din infuzie (macerat) de urzica, extract de peste, îngrășământ gunoi de grajd, zaț de cafea, compost. Extragem potasiul din cenușă, macerat de tătăneasă, coji ramase de la recoltarea fasolei, frunze și tulpini) și coaja de banana.

Castraveții sunt mari iubitori de nutrienți, dar nu foarte în concentrație mare deodată. De obicei este fertilizat în concentrații mici și periodic.

Rețete:

– gunoi de grajd în diluție de 1:10 sau găinaț 1:25. 1 data la 2 săptămâni. Dacă frunzele par arse, înseamnă ca s-a depășit doza și trebuie se se ude bine planta câteva zile la rand.

– o alta rețetă simpla pe care o putem aplica o data pe săptămână, imediat ce planta a început sa înflorească, este 2 kg cenușă de lemn în 50 litri apa, la macerat 4 zile și udăm cu o cană per plantă.

Ce soluții folosim pentru a preveni bolile?

Lapte proaspăt diluat cu apă (1/8), lapte acru diluat cu apă (1/8), zer nediluat, ceai din păr de porc, ceai din coji de ceapă. Utilizați una dintre aceste soluții săptămânal.

De unde știm ce lipsește castraveților?

Ne uităm la frunzele și castraveții de pe plante pentru a vedea ce au nevoie, conform următoarelor:
– dacă fructele sunt de culoare verde deschis și țepoși – au nevoie de azot

dacă fructele sunt de culoare verde deschis și țepoși – au nevoie de azot

– dacă au o formă de bec ca în imaginea de jos – au nevoie de potasiu

daca au formă de bec au nevoie de potasiu

– dacă frunzele sunt mici și de la verde închis până la albastru – au nevoie de fosfor.

Ce se întâmplă dacă nu acordați atenție rotației culturilor

Dacă creșteți castraveți în același loc timp de câțiva ani la rând, o substanță specifică, numita colina, se poate acumula în sol. Sunt factori care afectează modificările dimensiunii și formei fructelor. Castraveții formează cârlige mici. Pentru a evita acest lucru, este necesar să se planteze culturi într-o anumită ordine, sa respectați rotația culturilor, alegând predecesori adecvați, cu diferite tipuri de rădăcini și fără aceleași boli și aceiași dăunători ca și castraveții. Este ideal să folosiți gunoiul de grajd verde ca precursor pentru tot solul, indiferent de culturi.